love is wonderfull

Cred ca doi indragostiti trebuie sa se respecte reciproc iar comunicarea e mijlocul manifestarii respectului.Iubirea nu impune anumite caracteristici morale,nu impune un numar de ani,impune doua elemente importante care impreuna sa reziste,indiferent de varsta acestor elemente,iubirea nu tine cont de nimic in drumul sau,este impartasita si impartiala.Poate fie iubire intre doi oameni cu varste inaintate sau poate fi iubire platonica.Iubirea este pura si inocenta.

Ghetutele

Imi amintesc mereu cad eram o copila,cum asteptam cu nerabdare si ma uitam in ghetute deja din 5 decembrie seara vroiam ca Mos Nicolae sa imi puna ceva in ele.Mergeam cu emotie spre ghetutele lustruite cu crema iar mirosul din camera de portocale imi dadea asa speranta si bucurie in suflet stiind ca ghetutele mele sunt pregatite si mirosul acela de sarbatoare vine incet,dar cand ajungeam la ghetute...nu era nimic...si tin minte cand tata mi-a spus ca Mos Nicolae nu vine cand il astepti tu,el vine atunci cand voi aveti visele colorate iar dimineata sa va treziti cu cadouri.Eu auzind asta nu puteam sa uit cuvintele tatalui.Si in 5 decembrie 1999 spre 6 decembrie m-am pus in pat iar cand toata lumea dormea eu nu puteam dormi in asteptarea lui Mos Nicolae.Tin si acum minte ca ma uitam la ceas cu ochii in ceata,eram pe jumatate adormita dar orice sunet il auzeam.L-a un moment dat am adormit pentru ca era oboseala prea mare iar eu nu obisnuiam sa stau nedormita.Dimineata cand m-am trezit am gasit ca de fiecare data ghetele incarcate si o nuielusa  asezata langă usa:).Fericirea de atunci o simt de fiecare data cand vin sarbatoriile pentru ca am crescut cu ele si intotdeauna ma vor duce cu gandul la frumoasa mea copilarie,pentru ca anii au trecut dar n-am incetat niciodata sa-l astept.Chiar si acum ghetutele mele lustruite il asteapta la usa.Niciodata nu uita de noi doar ca altadata ne aduce Speranta ,fericire si iubire ....nu ce ne asteptam noi ca si copi sa ne aduca

O poveste ...

În timp ce sotia mea servea cina, i-am luat mâna si i-am spus:.'' Trebuie sa-ti vorbesc'' Ea a dat din cap si a mâncat calma.Am vazut durerea in ochii ei .... acea tristete care imi blocheaza gura ...mi-am facut curaj si i-am spus: '' Vreau sa divortam'' .Ea dezgustata de întrebarea mea a spus încet:'' De ce?''. In acea noapte nu am vorbit si ea a plâns toata noaptea.Eu stiam ca ea vroia sa înteleaga ce se întâmpla cu casatoria noastra, dar nu am putut raspunde ....a pierdut inima mea, din cauza altei femei ... Ana! Eu n-o mai iubeam asa de mult pe sotia mea ... am fost asa de trist ... m-am simtit vinovat, motiv pentru care am semnat actul de separare, in care as spune ca sotiei mele iar ramâne casa, masina si 30% din magazin.Atunci când a vazut actul de separare la rupt in o mie de bucati '' Cum?! Am petrecut zece ani din viata noastra impreuna si acum ma lasi pentru alta?!''. Ma simt asa de rau pentru tot acest timp pierdut cu mine ... pentru toate energiile .... dar nu am putut face altceva ... acum o iubesc pe Ana. Dintr-o data sotia mea a inceput sa urle si a plâns continuu. Era furioasa si dezamagita .... ideea de divort a inceput sa devina realitate.Ziua urmatoare m-am intors acasa si am gasit-o stând la biroul ei în dormitor ... scria, nu am mancat nimic la cina si m-am dus la culcare ... am fost foarte obosit dupa o zi petrecuta cu Ana.In noapte m-am trezit si am vazut-o pe sotia mea tot acolo la birou ... M-am întors si am continuat sa dorm. Dimineata urmatoare sotia mea s-a prezentat la mine , cu niste conditii pentru a " accepta divortul”.Nu a vrut casa, nu a dorit nici masina ...si nici magazinul.Maine incepea o noua luna, in acea luna ar trebui sa traim ca si cum nimic nu sa intamplat rationamentul sau a fost simplu:'' Fiul nostru are examene in aceasta luna si nu trebuie sa-l ingrijoarm cu problemele noastre.'' Am fost de acord, cu toate acestea, ea a facut a doua cerere. '' Trebuie sa ne amintim de ziua în care am fost casatoriti, atunci când m-ai luat în brate si m-ai dus în dormitorul nostru pentru prima data. ... dar în aceasta luna , în fiecare dimineata trebuie sa ma iei in brate pana la usa de iesire''.Am crezut ca si-a pierdut mintea , dar am fost de acord ca sa nu stric vacanta de vara.I-am povestit Anei. Ana care a inceput sa rada spunând:.'' Indiferent de ce trucuri a inventat sotia ta ... spune-i ca esti al meu'' . De mult timp eu si sotia mea nu am avut o lunga "confidentialitate", asa ca când am luat-o prima zi in brate am fost atât jenat .... dar fiul nostru a fost în urma noastra si ne aplauda spunand : '' Tata esti tare, ai luat-o pe mama în brate "! Cuvintele lui erau ca un cutit în inima mea .... am mers zece metri, cu sotia mea, în bratele .... Ea a închis ochii si a spus încet:. '' Nu-i spune nimic despre divort ..te rog'' . Am fost de acord . Am lasat-o la usa si ea a iesit, si a plecat sa ia autobuzul pentru a merge la munca.A doua zi, am fost mai relaxat ... ea se sprijin pe pieptul meu .. Am simtit parfumul ei pe bluza mea.Am realizat ca a trecut mult timp de cand nu m-am mai uitat la ea, deoarece am uitat .... am realizat ca nu mai e atât de tânara ... câteva riduri pe fata,fire de par albe. ....! M-am intrebat: "ce am facut de am redus-o, astfel? " A patra zi, luând-o în brate, cum se intampla în fiecare dimineata am simtit ca intimitatea s-a întors la noi .. .. aceasta a fost o femeie care mi-a dat zece ani din viata si tineretea ei, un copil .... , pentru ca urma sa ne apropia mai mult si mai mult . Nu am spus nimic din respect pentru Ana!. Fiecare zi a fost mult mai usor sa o ridic si a trecut luna repede.Credeam ca am fost obisnuit sa o ridic, si pentru ca fiecare zi care a trecut o simtiteam mai lejera.Intr-o dimineata ea a fost indecisa cu ceea ce sa poarte ... a încercat totul,, si a zis:'' Hainele imi sunt mari''. Mi-am dat seama ca ea a pierdut in greutate ... Deci, de accea era asa de usoara, am realizat brusc ca a fost în depresie ... prea multa durere si suferinta.Fara sa imi dau seama am atins parul ei ... fiul nostru,a intrat brusc în camera noastra si a spus:'' Tati e timpul pentru a o duce pe mama în brate (pentru el a devenit un moment fundamental al vietii sale). Am luat-o pe sotia mea in brate am simtit un fior care a schimbat modul în care vedeam divortul. Am, inceput sa o iau ca prima data cand am luat-o acasa atunci când ne-am casatorit ... ... Am vrut sa plâng Ultima zi am facut acelasi lucru si a spus:'' Nu mi-am dat seama ca am pierdut intimitate cu tine''. Fiul nostru a trebuit sa mearga la scoala si l-am însotit eu cu masina.Sotia mea a ramas acasa.M-am dus la munca .. dar la un moment dat am trecut prin fata casei lui Ana m-am oprit .. si am fugit în sus pe scari ... ea mi-a deschis usa si i-am spus: ''Iarta-ma .. dar nu vreau sa divortez de sotia mea "... sa uitat la mine , si a spus: '' Esti nebun? '' I-am raspuns:'' Nu .. e doar ca îmi place sotia mea ... a fost un moment de plictiseala si rutina in care ne-am departat .. dar acum mi-am dat seama de adevaratele valori ale vietii, azi am dus-o în brate, mi-am dat seama ca trebuie sa o fac pentru restul vietii mele! '' Ana mi-a dat o palma si mi-a inchis usa in fata.Eu mergand în jos pe scari repede, am condus si m-am oprit într-un magazin de flori.I-am cumparat un buchet de trandafiri si fata de la magazin mi-a spus: ''Ce vreti sa scrieti pe bilet? '':'' Nu imi pasa de nimic dar o sa te iau în brate în fiecare zi din viata mea pâna ce moartea ne va desparti "Am venit degraba acasa, am urcat scarile si am fugit sus în camera fericit si cu un zâmbet pe buze, dar sotia mea ...... a fost pe jos ... morta. Ea lupta impotriva cancerului!. Si eu în loc sa imi dau seama ce se intampla.. am fost ocupat cu Ana.Sotia mea mi-a cerut accea perioada de timp pentru ca,ea stia ca era pe moarte. ''Deci... ca fiul nostru sa nu sufere traume i-a ramas imprimat în memorie ca are un tata minunat si o mama iubitoare. ''
Acestea sunt detaliile care conteaza într-o relatie ... nu casa .... nu masina .... nu bani ... acestea sunt lucruri trecatoare, care par sa creeze o viata frumoasa si o casnicie perfecta. Sa încercam întotdeauna sa ne pastram casnicia fericita ... intotdeauna sa ne amintim prima zi a acestei frumoase povesti de dragoste. Uneori nu ne dam seama de ceea ce avem pana cand nu il pierdem....(nu stiu cine a scris-o dar am gasit-o si eu ...m-a emotionat profund si l-am postat cu riscul ca cineva imi va comenta )

Dorinta ...

Tindeam  sa cred ca uneori cand imi doream prea tare un lucru nu il puteam obtine decat daca ma rugam cu neincetare la Dumnezeu dar chiar si atunci la un moment dat deveneam dezamagita de mine.Am citit un citat astazi  ,,
Obstacolele ce-mpiedica dorinta,devin elanuri ce te imping spre implinire''-William Shakspeare...si atunci m-am gandit direct la mine.Totusi obstacolele care ma opresc sa imi indeplinesc aceea dorinta arzatoare ele imi da si speranta sa merg mai departe si sa nu cedez.Nu am stiut pana acum pana nu am citit acest citat,si totusi in subconstientul meu stiu ca dorinta stie sa gaseasca mijloace spre a o duce la indeplinire.

Dezamagirea

Unele lucruri in viata nu se schimba niciodata ,indiferent ce ar fi.Atunci cand cuvintele sunt prea lipsite de putere sa vorbeasca despre cele ce sunt in sufletul tau,lasi lacrimile sa vorbeasca pentru tine.Si plangi si cu durere in suflet cuvintele nu le poti rosti,iar lacrimile iti invadeaza obraji obositi de chin.Inima o ia la galop speriata de tot ce se intampla in jurul ei nu se opreste din alergatul nesfarsit.Intr-un final cand se opreste din alergat se impiedica de o piatra ascutita...aceasta este dezamagirea.

Atinge luna...

Nu-ti fie frica sa te indragostesti din nou ...Deschide-ti inima si las-o sa te conduca pe un drum...si aminteste-ti ca trebuie sa atingi luna.

Gaseste-ti pe cineva care sa iubesti si sa te iubeasca,e cel mai frumos sentiment pe care il poti simti.

Un suflet langa tine care sa te inteleaga ca nimeni altul ,sa te asculte,sa iti stie dorintele si sa te iubeasca ca nimeni altcineva.Lumea spune ca nimic nu dureaza vesnic,dar eu sunt ferm convinsa in faptul ca pentru unele persoane,dragostea ramane chiar si dupa ce au plecat.

Cred ca dragostea in viata e singurul sentiment care ne tine sa fim mai umani,mai tandri si mai iubitori.

Singur...

“Sunt atat de singur” 

Oare cand te rugam sa petrecem mai mult timp impreuna si tu mereu gaseai motive...nu te simteai singur?!

Oare atunci cand incercam sa fiu alaturi de tine si tu aveai mereu cate ceva de facut...
nu erai singur?!

Oare atunci cand am fost alaturi de tine in clipe mai putin placute si apoi ai ignorat totul..
.nu te-ai gandit la singuratate?!

De ce fiinta umana este prefacuta?! De ce loveste si apoi isi plange viata, oare viata nu si-a facut-o el cu mana lui

Scrisoare de dragoste...Dragul Meu

Pentru tine

O fecioara...

...probabil ca nu poti iubi realmente decat o fecioara,un mugure gingas,pe care nici zefirul nu l-a mangaiat,pe care nici picatura de ploaie,nici perla de roua nu la atins,o floare casta care nu-si desface alba rochie decat numai pentru tine,un crin frumos ca caliciul de argint din care nu s-a adapat nici o dorinta,care nu a fost daruit decat de tine,soarele ei si nu la leganat decat la suflarea ta,care nu a fost stropita cu apa decat de mana ta...

O aventura in natura

    Candva in viata mea existau zile cand ma bucuram de fiecare zi pentru ca le faceam sa fie speciale.Imi faceam de obicei coronite din florii si  impleteam parul cu flori.Eu si sora mea mergeam tot timpul  in padure si ne faceam casute din lemne uscate asta si pentru ca noi locuiam intr-o zona unde eram inconjurati de natura...aveam un loc doar al nostru cand ne recreeam si uitam de tot.Sora mea avea obiceiul sa mearga mai mereu la izvor care nu era foarte departe de casa,mergea cu catelusa noastra Abby .Intr-o primavara prin iarba deasa de langa izvor o carare care nu stiam unde duce ne face sa fim curioase.Cu pasi inceti o luam usor pe carare...prima oprire am facut-o la un stejar batran care avea crengiile asa batute de timp.Ne intrebam noi oare de cand o fi stejarul.Auzind un sunet ciudat privirea ne era indreptata intr-o anumita directie de unde auzisem sunetul.Printre copaci zarim o caprioara care avea dupa ea doi pui mici.Sora mea imi spunea sa stau nemiscata si sa nu vorbesc sa nu ii speri.Erau maro cu niste pete mici albe.Sora mea ma trase de mana si incet pasii ii indreptam spre carare.Mergand mai departe la stanga noastra era o cascada cu o apa asa limpede iar peste parau era o poienita plina cu flori de toate culoriile.Era o adevarata paleta de culori...Floriile erau crescute sub forma de curcubeu.Mi-am dat seama ca natura este atat de frumoasa daca o vedem cu adevarat.Locul era perfect pentru o dupa-amiaza in care tot am mers,se auzea ciripitul pasarelelor si greierasi cantand.Locul acela l-am numit cu sora mea un colt de rai,iubeam locul acela si veneam tot la doua zile acolo.In fiecare dimineata ne trezeam entuziasmate si nerabdatoare sa incepem o noua zi care desi nu stiam ce se va intampla zambeam si stiam ca o vom face sa fie perfecta.Ne luam o patura si o intindeam si ne distram jucandu-ne diferite jocuri care ne bucurau.Descoperiind locul nu aveam de gand sa il tinem doar pentru noi asa ca am venit si cu prietenele noastre.Incet incet am inceput sa luam flori si sa le aducem pe aceea poienita,ne-am atasat foarte mult de acel loc si ne faceam tot felul de terase din lemne si pietre pe langa acea poienita care desi nu era foarte mare era colorata si plina cu flori.Am fost niste copile vesele si eu si sora mea si ne bucuram si de ploaie si de soare caci vedeam frumusetea din fiecare.

Scrisoare catre tine

                                               Dragul meu

         In zilele cand nu erai cu mine,langa mine,te aflai mereu in sufletul meu.In noptile cand luna isi facea inceta aparitia pe cerul sclipitor al stelelor,asteptam ca tu sa-mi auzi chemarea plina de dor. Imi doream ca atunci cand ma sinteam atat de singura sa fi acolo cu mine si sa ma stangi in brate si sa ne uitam la cerul luminat care acoperea intunericul.

         Ecoul sufletului meu il descriau cuvintele spuse cu voce tare iar linistea apasatoare din intuneric imi imbunatatea gandurile cu amintrile frumoase cu noi,dar dupa un timp linistea aducea cu ea durerea si dorul.In inima am pastrat totul iar durerea se accentua cu fiecare minut care trecea.Simteam ca niste furnici care imi manca fiecare parte din suflet dar durerea nu putea sa o ia.Din sclipirea ochiilor,lacrimile curgeau pe fata-mi plina de tristete si simteam cum durerea imi sfasie sufletul.Puneam capul pe perna si imi aminteam ca in fiecare seara ne sunam si sa ne spunem noapte buna si ca ne iubim.

          Degetele mele ma dezamageau si nu puteam sa le controlez sa nu umble pe telefon.Suna dar nu puteam vorbi erau prea multe ganduri si telefonul il inchid nu pot fi puternica la auzul glasului tau.Nu am inteles niciodata ce inseamna durere pana in momentul in care nu am intalnit-o si am simtit-o.Atunci i-am spus inimii:Gata,nu crezi ca am suferit destul? Inima mea raspuns:Fara suferinta nu exista iubire.Iti dezvalui asta acum ca atunci cand te vei uita pe cer si nu voi fi langa tine sa stii ca ma gandesc la tine.

O ora conteaza

Un barbat a venit de la munca tarziu, obosit si nervos, gasindu-si baietelul de 5 ani asteptand la usa nerabdator.

- Tati, pot sa te intreb ceva?

- Da sigur, despre ce e vorba? a raspuns tatal

- Tati, cati bani castigi pe ora?

- Hei, dar asta nu e treaba ta. De ce ma intrebi astfel de lucruri? spuse omul nervos.
- Doar vreau sa stiu…Te rog spune-mi, cat castigi pe ora?
- Daca trebuie sa stii …castig 50$ pe ora.
- Ah, a raspuns micutul trist, cu capul plecat. Tati, imi imprumuti te rog 25$?
Tatal s-a infuriat:
- Daca singurul motiv pentru care m-ai intrebat asta este ca sa imi ceri niste bani sa iti cumperi o jucarie prosteasca sau alte prostii, atunci du-te direct in camera ta la culcare. Gandeste-te de ce esti asa egoist. Nu lucrez din greu in fiecare zi pentru asa copilarii.

Micutul a mers in liniste in camera si a inchis usa .
Omul s-a enervat si mai tare pe intrebarile baiatului.
Cum a putut sa puna asa intrebari doar pentru a cere niste bani.
Dupa o ora, tatal s-a calmat si a inceput sa gandeasca: “Poate chiar era ceva de care chiar avea nevoie sa cumpere cu 25$ si chiar nu mi-a cerut bani des”. a dus la usa baiatului si a deschis-o.

- Dormi? Dormi? a intrebat….
- Nu tati, sunt treaz, a raspuns baiatul.
- M-am gandit, poate am fost prea dur mai devreme, spuse tatal. A fost o zi lunga si m-am descarcat pe tine.
- Uite aici ai 25$.
Micutul a sarit, zambind. Multumesc tati, a strigat.

Dupa aceea a scos un pumn de bani. Omul a vazut ca baiatul avea deja bani si s-a enervat din nou.
Micutul si-a numarat incet banii si s-a uitat catre tatal sau.

- De ce vrei mai multi bani daca deja ai? a spus tatal.

- Pentru ca nu am avut destul, dar acum am, a replicat baiatul. Tati, am 50$. Pot sa cumpar o ora cu tine ???? Te rog sa vii mai repede acasa maine . Vreau sa mananc cu tine.

Tatal a fost distrus de durere. Si-a luat baiatul in brate si l-a implorat sa il ierte.
Este doar o reamintire pentru toti ce lucreaza din greu in viata pentru familia lor. Nu ar trebui sa lasam timpul sa treaca printre degete fara sa petrecem timp cu cei care chiar conteaza pentru noi, aceia apropiati de inimile noastre.

Sa ne straduim sa daruim din timpul nostru celor pe care ii iubim. Daca azi murim, compania pentru care lucram ne va inlocui foarte usor, in cateva ore.
Dar familia si prietenii pe care ii lasam in urma o sa simta pierderea pentru tot restul vietii lor!

Scrisoare de dragoste...Dragul Meu

Iti daruiesc

...Iti daruiesc mana...iti daruiesc iubirea...mai de pret ca tot aurul din lume
Nu am ales acest motto intamplator care suna asa frumos ,ele au menirea de a introduce pe cel ce citeste intr-un cadru din care se poate vedea diagrama inimii mele sau mai bine spus ele repreyinta,ceea ce pentru poeti reprezinta profunzimea de credinta.Pentru ca eu pledez acum frumosul si adevarul.Fiecare dintre noi ar trebui sa slujim aceste idealuri,sa nu credem ceea ce vrem,ci ceea ce ne dicteaza inima,bineinteles exista diferite exceptii,in care ar trebui sa facem ceea ce trebuie,daca ceea ce ne dicteaza inima nu este bine,sa demonstrezi ca iubesti cu adevarat.
Este foarte adevarat ca intampinam greutati in drumul spre aceasta demonstratie,dar aceasta nu trebuie sa ne opreasca din drum.E firesc sa gresesti,dar esential este cat gresesti si pana unde ajung greseliile tale.Nimeni si nimic nu va putea sa atinga perfectiunea,dar trebuie sa tindem mereu spre ea,invatand mereu.

Povestea Mea

   

 Cand eram o copila mai mica,tatal meu nu ma lasa sa merg unde imi doream tot timpul era un om care pentru el insemnam foarte mult dar nu vedeam prea bine lucruriile atunci.Imi placea sa merg seara cu fetele dar aveam ore fixe cand sa vin acasa.

     In centrul orasului in care locuiam exista o casa care eu o numeam bantuita.Cand treceam in fiecare seara cu pasii grabiti ma uitam uneori uimita de acel loc infricosator.Intr-o zi treceam cu o colega de-a mea care intotdeauna imi spunea ca fiecare lucru isi are intamplarea ei.I-am spus de acea casa pe langa care tocmai trecusem cu ea,ca e asa trecuta de timp si daca sta cineva acolo.Stiam ca ea trebuie sa stie pentru ca statea pe aceiasi strada.Colega mea mi-a raspuns cu un glas asa bland :

   - Vrei sa iti arat ceva?

   Eu eram asa de curioasa...si fara sa imi spuna ceva ma luase de mana si am mers la casa care era bantuita cum ii spuneam eu...Colega mea batuse la poarta aceea mare dar nu raspunse nimeni.Pe fereastra care era plina cu niste buruieni era o batranica care ne facea semn sa intram.Ne-a primit cu caldura in casa uitata de vreme si ne-a pus pe masa niste nuci si mere.Colega mea o saluta si ii spuse pe nume:

-Sarumana tanti Maria,ea este dorina nepoata lu tanti Silvia.

  Eu curioasa de fel,o intreb pe batranica dar cu o anume tacere in glas:

-Copii dumneavoastra nu va ajuta sa luati aceste buruienii ca arata foarte urat cu ele?

 Ea cu un zambet trist imi spusese ca ea nu are copii si ca varsta inaintata nu o mai lasa sa faca lucrurile cum si le-ar dori ea.A inceput sa imi povesteasca 

- Am avut acest loc frumos si nu arata asa urat ca acum...timpul la facut sa arate asa.Bunica ta  mai imi taia buruieniile .

- Ati cunoscut-o pe bunica mea?

- Da am cunoscut-o tu aveai doar 6 ani ...imi povestea adesea despre tine si tatal tau.Cand erai mica obisnuiai sa dormi cu tatal tau,el te spala noaptea si te iti dadea de mancare cand era mama ta la lucru.Imi spunea bunica ta ca tu i-ai dat putere sa mearga mai departe tatalui tau pentru ca a avut niste necazuri in viata pe care le-a trecut doar pentru a te ajuta sa paseste prin viata si sa fi puternica.

    Eu uimita de ceea ce imi spune am continuat sa o ascult.

 - Si eu am avut o fata,care acum ar fi avut 39 de ani,ii placea foarte mult sa petreaca cat mai mult timp departe de noi.Alegea mereu sa isi petreaca timpul cu colege,prieteni si scoala.Izolandu-se de mine am inceput sa plang zilnic pentru alegeriile ei.Dar am lasat-o sa isi petreaca timpul cum isi doreste ea.Intr-o noapte in parcul unde obisnuia-u ele sa se intalneasca erau niste nuci foarte inaltii.Afara ploara  dar nu foarte tare ca sa le faca sa se intoarca acasa,iar o creanga mai mare s-a prabusit peste fata mea si inca o colega.De atunci si pana in aceasta zi regret un singur lucru...

-Ce lucru regretati?

 

-Ca am lasat-o sa se indeparteze de mine cand puteam sa o stapanesc dadandu-i sfaturiile mele

Mi-a dat un sfat pe care niciodata nu am sa il uit ...

-Invata sa pretuiesti  pe cel pe care il iubesti.Chiar daca te mai enervezi  in dragoste mai razi , mai plangi , mai te amagesti

Cu lacrimi in ochii si cu sufletul plin de bucurie in gandul meu era numai tata.

Eram hotarata sa il ascult si sa fiu cat mai aproape de el

De atunci si pana la aceasta varsta frumoasa pe care o am mi-am ascultat tatal pentru ca viata iti da doar o clipa,tu alegi ce sa faci cu ea. 

Anotimpul Iubirii

      Toţi oamenii cu care ne întâlnim au un mesaj pentru noi. Fiecare dintre noi il interpretam in felul nostru dar majoritatea oameniilor apar in viata noastra cu un scop anume...deciziile pe care le putem lua ne apartin in totalitate dar uneori deciziile pot sa te desparta de un drum cu sperante,vise si iubire...